Părintele Arsenie Boca a fost canonizat. Când va fi sărbătorit în calendarul ortodox

Arsenie Boca va fi canonizat alături de alți 15 sfinți români: Proclamarea canonizării celor 16 cuvioși și mărturisitori români a avut loc marți, 4 februarie, când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește un secol de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie, iar cu această ocazie a avut loc proclamarea festivă a canonizării a 16 sfinți români, printre care și părintele Arsenie Boca.

Părintele Arsenie Boca, unul dintre cei mai iubiți duhovnici români, a fost oficial canonizat și va fi trecut în calendar cu denumirea Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, având ziua de pomenire pe 28 noiembrie, data la care a trecut la cele veșnice.

Anul acesta, pe 28 noiembrie, la Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul său, se va desfășura o ceremonie specială de proclamare a canonizării locale.

Supranumit „omul lui Dumnezeu”, Arsenie Boca s-a născut în 1910, într-o comună din judeţul Hunedoara și botezat Zian Vălean. A fost preot, teolog şi pictor de biserici, şi a slujit la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi Prislop. În 1945 a intrat în atenţia securităţii şi a fost închis într-o închisoare comunistă.

A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și a urmat un stagiu de documentare la Muntele Athos.

A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942. În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.

Arsenie Boca, prigonit de Securitate

A fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945, de noul regim sovietic. A fost dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 în urma presiunilor bisericii. Apoi a fost arestat în 14 mai 1948.

În 15-16 ianuarie 1950 a fost a treia oară arestat. Face detenție „administrativă”, fiind dovedit vinovat, până pe 23 martie 1951 la Canal.

Eliberarea s-a datorat patriarhului Justinian Marina, un prieten al noului regim, care i-a semnalat ministrului Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor.

De Rusalii în 1953 a fost din nou anchetat, apoi este arestat la Timișoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 octombrie 1955 până în aprilie 1956.

În 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra deciziei din 1959).

A urmat pribegia la București, unde a fost tot timpul ținut în marginalitate.

A lucrat pe post de pictor bisericesc pana la pensionarea sa din 1968, rămânând sub supravegherea Securității.

A fost unul din martorii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea.

A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.

Numele lui Arsenie Boca atrage mii de pelerini

Arsenie Boca este considerat de unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului al XX-lea. De altfel, Mănăstirea Prislop a ajuns loc de pelerinaj pentru românii din toate colțurile țării, ea identificându-se cu personalitatea Părintelui Arsenie Boca. Se spune că la mormântul acestuia, așezat într-o superbă poieniță, florile nu se ofilesc niciodată. Este adevărat pentru că aici miile de credincioși aduc măcar câte un buchet de flori, după ce se roagă la biserica mănăstirii și aprind apoi câte o lumânare pentru cei vii sau pentru cei care au pășit pragul lumii de dincolo.

A urmat Liceul național ortodox „Avram Iancu” din Brad, Hunedoara, pe care l-a terminat ca șef de promoție în 1929.

În același an, Zian Boca (cel care avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) s-a înscris la Academia Teologică din Sibiu.

A urmat apoi cursurile Institutului de Arte Frumoase din București și în paralel, a audiat cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București.

La Sinaia, din 1969 și-a avut chilia și atelierul de pictură, unde s-a retras după 1984 și unde a și închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vârstă de 79 de ani.

A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind că aici va fi loc de pelerinaj.

După moarte, i s-au atribuit o serie de prorociri și previziuni, unele adevărate, dar și unele inventate, lucru despre care chiar el a atenționat, în timpul vieții.

Rugăciunea părintelui Arsenie Boca

Părintelui i-a fost atribuită o rugăciune, despre care se spune că poate face minuni.

„Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mă ca astăzi, în toată ziua, să am grijă să mă lepăd de mine însumi, ca nu cumva, ţinând la mine, să Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, căci iată, păcătuiesc în tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minţii noastre.

Uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţă în care Te ţinem fără cercetare, aşa risipind în deşert zilele noastre, umbriţi şi desădiţi până la pământ.

Doamne, Cela ce vii între oameni în taină, ai milă de noi şi pune foc temniţei ce Te ține, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre şi fă lumină sufletelor noastre.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă şi vino de Te sălăşluieşte întru noi, dimpreună cu Tatăl şi cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi minte noastră rămân neputincioase.

Doamne, Cela ce vii în taină, ai milă de noi, că nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvîrşiţi şi cât eşti Tu de aproape de sufletele noastre şi cât ne depărtăm noi de Tine prin păcatele noastre.

Ci luminează, Doamne, lumina Ta peste noi, ca să vedem lumina prin ochii Tăi şi să trăim în veci prin viaţa Ta. Lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie!”

Alături de acesta, au mai trecut în rândul sfinților și alți 16 preoți care și-au păstrat credința, în pofida persecuțiilor din timpul regimului comunist, printre care și Dumistru Stăniloaie și Ilie Cleopa.

Despre autor