Moșii de iarnă 2025 – Obiceiuri importante de Sâmbăta Morților
Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților este o rânduială a bisericii creștine în care se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Potrivit ritualului, în această zi, în biserică, se oficiază Sfânta Liturghie și slujba Parastasului. Moșii de iarnă 2025 sunt trecuți în calendarul ortodox pe 22 februarie
După datina străbună, în fiecare an în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne (când începe Postul Mare), se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de Iarnă.
În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, sărbătoare denumită și Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților. Duminica următoare, pe 3 martie 2025, se face pomenirea de Înfricoșata Judecată și a Doua venire a lui Iisus Hristos.
Conform tradiției creștin ortodoxe, ziua de Sâmbăta Morților se cinstește prin slujba Sfânta Liturghie și, ulterior, se oficiază și parastasul. Acolo sunt sfințite alimente, care ulterior sunt oferite de pomană persoanelor cunoscute, dar și celor nevoiașe. Potrivit scrierilor vechi, de Moșii de iarnă, sufletele morților coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii de la mâncarea gătită și împărțită, astfel că, printre alimentele oferite de pomană, trebuie să fie și un preparat fierbinte.
Ce înseamnă Moșii de Iarnă sau Sâmbăta Morților?
Celebrarea moșilor de iarnă este unul dintre cele mai importante evenimente creștine ale anului. Această sărbătoare este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române cu scopul de a pomeni persoanele care nu mai sunt printre noi, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.
Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei: „Moșii de primăvară” (de Măcinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).
Moșii desemnează neamul nostru, persoanele mutate în lumea veșniciei, pentru care se fac rugăciuni de mijlocire. Cu privire la rugăciunile pentru cei morți, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”. Într-o rugăciune din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, preotul Îi cere lui Dumnezeu să-i pomenească în ceruri pe cei pomeniți de el, nominal, la proscomidie, și adaugă: “Iar pe cei pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau uitare, sau pentru mulțimea numelor, Tu Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi vârsta și numirea fiecăruia, Cel ce pe fiecare îl știi din pântecele maicii lui.”
Conform tradiției, în Sâmbăta Morților se fac parastase pentru cei adormiți, se spun rugăciuni și se dau de pomană anumite alimente pentru ca sufletul celui trecut în neființă să fie mulțumit. La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. De asemenea, la mormintele rudelor, oamenii trebuie să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.
Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților
Conform tradiției populare, în această zi, toate bisericile din România îi pomenesc pe cei adormiți și care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Datul de pomană în Sâmbăta morților este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile. Așadar, creștinii duc la biserică, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, dar și pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe (în funcție de posibilitățile fiecăruia).
Se zice că tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne, altfel iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă aceste rânduieli.
O altă tradiție foarte cunoscută este aceea că în această zi se mănâncă și se dau de pomană piftie și alte răcituri, Moșii de Iarnă fiind cunoscuți și ca Moșii de Piftii în unele zone ale țării.
În Transilvania, se obișnuiește să se dea de pomană inclusiv bucate preferate de cel pentru care se face pomana plus o prăjitură denumită “pupi” (chec de mere).
Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți
“Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”
Despre autor
